Se pare ca exista mii de moduri de a te repeta in arta si in moduri benefice din punct de vedere creativ. Repetarea in arta este una dintre cele mai eficiente tehnici de a crea accent si sens, iar acest articol va discuta si va explora in continuare intrebarea „Ce este repetitia in arta?”
Ce este repetitia in arta?
Repetarea in arta inseamna ca un element de arta cum ar fi culoarea, liniile, formele sau texturile sunt repetate in compozitii vizuale, iar acestea pot fi in diverse secvente sau modele. De asemenea, este adesea definit ca un „element unic” care se repeta. De fapt, repetitia este mentionata si ca unul dintre principiile artei si functioneaza indeaproape cu celelalte principii ale artei, si anume modelul si ritmul.
Repetarea pare o tendinta innascuta a fiintelor umane, de a dori sa repete modele sau motive pentru ca adauga o calitate sau o declaratie unica oricare ar fi obiectul.
Este una dintre cele mai versatile si intrigante tehnici din arta si a fost folosita de secole, fie in scopuri decorative, functionale sau culturale, de la masti tribale, vaze grecesti, spatii interioare si chiar tatuaje!
Cu toate acestea, poate fi, de asemenea, aplicat si utilizat pentru a crea sens si pentru a pune accent pe o lucrare de arta, structura, sculptura sau piesa de instalare. Ea creeaza o definitie a subiectului si evoca anumite tipuri de dispozitii. De asemenea, poate fi folosit pentru a crea diverse efecte optice sau pentru a sugera idei sociale de consumism (ganditi-va la Pop Art).
Elementele si principiile artei
Inainte de a merge mai departe, daca nu cunoasteti elementele artei sau principiile artei (uneori, principiile artei sunt denumite si „principii de design” sau principii „organizationale”).
Sa le trecem pe scurt pentru a oferi mai mult context.
Cele sapte elemente ale artei
Exista sapte elemente principale de arta, si anume valoare, culoare, textura, linie, forma, forma si spatiu. Fiecare element poate fi utilizat in diferite moduri pentru a compune un design vizual, fie ca este o suprafata bidimensionala, cum ar fi o panza, sau o piesa tridimensionala, cum ar fi o sculptura sau o instalatie.
Elemente de arta Caracteristici Culoare Aceasta include diferite scheme de culori, culorile primare, secundare si tertiareprecum si contrastele de culoare si temperaturile. Valoare Aceasta se refera la luminozitatea si intunericul culorilor, cel mai bine intelese ca fiind vizualizate pe o scara de gri. Textura Este vorba despre tactilul/fizicitatea vopselei de pe o panza sau de o sculptura/instalatie tridimensionala sau despre implicarea pe o suprafata bidimensionala care infatiseaza iluzia texturii. Linia Aceasta include conturul subiectului, precum si tipurile de linii care pot aparea mai naturaliste/organice sau geometrice. Forma Pot exista forme geometrice sau organice, de la cercuri, patrate sau dreptunghiuri. Forma Aceasta include forme care sunt mai tridimensionale, cum ar fi sfere, cuburi sau cilindri, si sunt diferite de formele care sunt mai bidimensionale.
De exemplu, pe o panza, elementele de arta pot informa stilul, indiferent daca este abstract sau mai naturalist, comparam de exemplu picturile de actiune ale lui Jackson Pollock, ale caror picturi sunt compuse din vopsea presarata pe panze mari si create de texturi, linii. , si culori, de exemplu, celebrul Ritm de toamna (Numarul 30) (1950). Pictura lui Pollock pare mai abstracta in comparatie cu o pictura a lui Leonardo da Vinci , care a folosit culoarea, valoarea, forma, spatiul si linia pentru a crea figuri naturaliste, asa cum se vede in celebra sa Mona Lisa (1503).
Ambii artisti contrasteaza complet, ilustrand modalitatile diferite si unice prin care elementele de arta pot crea lumi complet diferite.
Principiile art
Exista mai multe principii de arta, si anume, ritm, miscare, model (si repetare), proportie, scara, echilibru, varietate, accent, contrast, armonie si unitate. Principiile artei actioneaza ca instrumente de organizare pentru elementele de arta.
Principiile caracteristicilor artei Unitate Aceasta se refera la ansamblul sau „intregimea” unei compozitii, cat de bine functioneaza impreuna toate elementele de arta pentru a da sens compozitiei. Armonie Aceasta poate fi ca unitatea, dar se poate aplica elementelor de arta separate, de exemplu, aceleasi tipuri de pensule utilizate intr-un tablou sau aceleasi nuante de culori. Echilibrul Aceasta include plasarea subiectului si a elementelor de arta si cat de „ponderate” apar intr-o compozitie. Varietate Aceasta adauga o diferenta la o compozitie vizuala pentru a crea mai mult interes si diversitate. Contrast Acesta este momentul in care elementele de arta sunt plasate in opozitie unul cu celalalt pentru a crea mai multa varietate si accent. Ritm Acesta este momentul in care elementele de arta sunt plasate in secvente sau modele repetate pentru a crea dinamism, actiune sau miscare. Miscarea Aceasta este similara cu ritmul, dar mai precis atunci cand transmiteti ideea sau indica viteza sau miscarea in compozitie, pentru a muta si privirea catre un punct de focalizare. Modelele de modele pot fi orice elemente de arta sau motive aranjate in secvente. Repetitie Aceasta include unul sau mai multe elemente de arta repetate unul langa altul pentru a crea diferite efecte. Proportie Aceasta se refera la dimensiunea dintre partile aceluiasi subiect. Scala Aceasta se refera la diferentele de dimensiune dintre diferitele subiecte/obiecte dintr-o compozitie. Proportie Aceasta se refera la dimensiunea dintre partile aceluiasi subiect. Scala Aceasta se refera la diferentele de dimensiune dintre diferitele subiecte/obiecte dintr-o compozitie. Proportie Aceasta se refera la dimensiunea dintre partile aceluiasi subiect. Scala Aceasta se refera la diferentele de dimensiune dintre diferitele subiecte/obiecte dintr-o compozitie.
De exemplu, o culoare poate fi aplicata in diferite linii repetate daca artistul doreste sa creeze un sentiment de miscare sau ritm. Acest lucru poate fi vazut in faimoasa pictura , Noaptea instelata (1889), de Vincent van Gogh.
Acesta este un exemplu al modului in care liniile involburate pot crea un efect ritmic si pot schimba senzatia si starea de spirit a picturii.
Repetarea poate fi aplicata si ca blocuri de culoare. Ganditi-va, de exemplu, la pictura Color Field a lui Mark Rothko Ochr and Red on Red (1954), care infatiseaza un patrat galben in partea de sus a compozitiei si un patrat rosu dedesubt, cu un fundal rosu. Exista o armonie vizuala creata de asemanarea si suprafata mare de culori, precum si un contrast din cauza zonei mari de culoare galbena pe fundalul rosu.
Patratele mari de culoare creeaza, de asemenea, accent, pe care Rothko si-a dorit sa-l obtina, evocand astfel calitati emotionale profunde.
Tipuri de repetitie in art
Acum ca aveti o idee mai buna despre principiile artei, sa aruncam o privire mai atenta la doar cateva dintre tipurile comune de repetitie care pot exista in arta, care vor fi urmate de cateva exemple de arta de repetitie de catre unele dintre ele. artisti mai cunoscuti care au folosit repetitia.
Regulat
Repetarea regulata are loc atunci cand elementele sunt plasate intr-o maniera uniforma si sunt, de asemenea, distantate uniform. In plus, elementele pot avea aceleasi culori si au o consistenta generala. Acest lucru a fost descris ca creand un efect mai calmant atunci cand este vazut, deoarece este previzibil si usor de urmarit.
Exemplele de arta cu repetare obisnuita includ Untitled (Stack) (1967) de artistul american Donald Judd . Aici, artistul a aranjat vertical 12 cutii dreptunghiulare din fier galvanizat pe un perete. Toate au aceeasi dimensiune si culoare, iar golurile sau spatiile dintre fiecare „cutie” sunt de noua inci.
Totul este aranjat uniform in aceasta instalatie, iar elementul artistic, cum ar fi culoarea, este congruent pe tot parcursul, pana la formele si materialul utilizat.
O alta lucrare de arta care se repeta obisnuit include celebra Campbell’s Soup Cans (1962) de artistul pop Andy Warhol . Sunt 32 de panze de aceeasi dimensiune, masurand 50,8 x 40,6 centimetri) care repeta acelasi subiect, care sunt conservele de supa Campbell. Panzele sunt asezate pe un perete in patru randuri de opt.
De asemenea, se poate spune ca aceasta lucrare de arta reduce decalajul, ca sa spunem asa, dintre repetarea regulata si neregulata.
Singura neregula aici este ca fiecare cutie de supa are o aroma diferita, dar exista o dominatie a dimensiunii, formei si subiectului obisnuit care ii confera o predictibilitate care este caracteristica repetarii regulate mentionate mai sus.
Neregulat/Aleatoriu
Repetarea neregulata sau aleatorie in arta este opusul elementelor uniform distantate, de exemplu, elementele vor aparea mai neuniform distantate sau aranjate. Acesta poate varia intre orice element, cum ar fi linii sau forme, care sunt plasate in diferite dimensiuni si lungimi pe intreaga panza, fara organizare.
De asemenea, va fi imprevizibil.
Exemplele de arta cu repetitii neregulate includ Untitled (1969) de Anni Albers, care a fost tipografica si artista textila. Aceasta este o serigrafie pe hartie care infatiseaza diferite triunghiuri albastre cu un fundal rosu. Triunghiurile sunt toate spatiate si pozitionate neregulat, ceea ce ofera compozitiei varietate (un alt principiu de arta), chiar daca exista o asemanare de forme si culoare.
O alta lucrare de arta repetitiva care descrie neregularitatea este in Compozitie cu galben, albastru si rosu (1937-1942) a artistului De Stijl Piet Mondrian. De asemenea, a fost pionier in neoplasticismul, care a cautat sa transmita simplitatea formei prin linii verticale si orizontale, precum si prin culorile primare, inclusiv alb, negru si gri.
In lucrarea de arta de repetitie mentionata mai sus, un ulei pe panza, Mondrian infatiseaza linii groase verticale si orizontale pe panza, care creeaza un aranjament de diferite dimensiuni de patrate si dreptunghiuri.
Exista trei culori pe ceea ce este in primul rand o compozitie alb-negru, si anume coltul din stanga sus care este galben, in partea stanga jos este o banda albastra si in partea dreapta jos este un patrat rosu cu un alt patrat rosu mai mic in extrema dreapta. , coltul de jos.
Desi Mondrian a folosit aceleasi elemente in ceea ce priveste liniile negre groase si culorile, aranjamentul creat este neuniform sau asimetric, iar formele rezultate devin randomizate pe panza.
Acest lucru este evident in numeroase alte picturi ale lui Piet Mondrian, inclusiv in uleiul sau de mai tarziu, Broadway Boogie Woogie (1942-1943), care descrie mai multe culori, dar din nou repetarea neregulata a patratelor create de linii si culori.
Gravura Flumequine (2007) de Damien Hirst este o alta lucrare de arta de repetitie care face puntea dintre repetarea obisnuita si neregulata. Cu toate acestea, desi exista o repetare regulata a punctelor, inclusiv 12 randuri cu noua puncte fiecare, culorile sunt neregulate, creand un efect randomizat in ciuda spatierii uniforme.
Alternativ
Repetarea alternativa include elemente diferite sau contrastante aranjate in modele corespunzatoare, de exemplu, un patrat poate fi aranjat in randuri de culori alternante, cum ar fi albastru si roz. Posibilitatile sunt nesfarsite cand vine vorba de tipurile de aranjamente sau modele care pot fi create.
There will also be a rhythm, movement, and unity created throughout the composition.
Alternating repetition art examples include the famous Op artist M. C. Escher and his various “tessellations”, for example, his Study of Regular Division of the Plane With Reptiles (1939), which depicts reptiles in a seemingly interlocking arrangement, but their colors alternate between green, white, and red.
Another repetition artwork with alternating repetition is Flying Fish (1954), also by M. C. Escher, and although the fish is repeated as the primary subject matter, Escher depicts fish in alternating colors of white and red and flying in different directions. Similarly, in the Marilyn Diptych (1962) by Andy Warhol, we see 50 repeated portraits of the famous Marilyn Monroe.
In this artwork, the only difference between the portraits is that of the alternating colors: The 25 portraits on the left-hand side are in color and the other 25 on the right-hand side are in black and white.
Progressive
Progressive repetition refers to motifs or elements like color or shapes arranged in sequential order, ranging from small to large, thick to thin, or vice versa. Each repetition of a certain element will vary in size or shape.
This repetition then adds to the whole, which will also provide rhythm and unity.
A progressive repetition art example includes the famous Nude Descending a Staircase, No.2 (1912) by Marcel Duchamp. Here, the Cubist/Dadaist depicts a figure “superimposed” walking down what appears to be a staircase. The figure is progressively repeated to give the impression of movement; however, the figure’s body is in a different position with each descending step.
In the Futurist Giacomo Balla’s Dynamism of a Dog on a Leash (1912) oil-on-canvas are two figures, a dog (a dachshund) and a woman’s feet, however, both figures’ feet, the leash, and the dog’s tail are depicted in a repeated sequence, also seemingly blurred.
Acest tip de repetitie, in care partile sunt repetate intr-un progres, este utilizat in mod ideal atunci cand transmiteti miscarea sau viteza, care a fost una dintre caracteristicile principale ale artei futuriste.
Radiaza/Emaneaza
Repetarea radiante sau emanatoare consta in elemente care emana spre exterior din centru, unde exista de obicei un punct de legatura. De exemplu, ganditi-va la ferestrele trandafirilor din catedrale sau la spiralele unei scoici.
Exemplele de arta care iradiaza sau emana repetitii pot fi utilizate nu numai cu vopsea pe o panza bidimensionala, ci si ca elemente decorative in spatiile interioare cu mozaicuri.
Acest lucru poate fi vazut in podeaua cu mozaic cu capul Medusei (115-150 d.Hr.), care este gazduita la Muzeul Getty din Los Angeles, California. Mozaicul infatiseaza figura centralizata, sau capul Medusei, inconjurat de o repetitie de forme (sau motive) emanate, aproape triunghiulare, care sunt in mod similar, alternand in culori.
O alta lucrare de arta care se repeta este vitraliul luminos, trandafirul de nord (c. 1250), situat la Catedrala Notre Dame din Paris, Franta. Figurile centrale sunt Fecioara Maria si Iisus Hristos. In jurul lor sunt figuri de profeti si diversi regi.
Iar si iar
In acest articol, am explorat intrebarea „Ce este repetitia in arta?”. Ne-am uitat la modul in care este unul dintre principiile artei care poate crea ritm si miscare in operele de arta, precum si am atins alte idei de consumism sau arta abstracta. Desi am mentionat doar cateva exemple de arta de repetitie, exista mii de iteratii de repetitie in arta.
Repetitia ca principiu artistic este divers si, in mod ironic, fara repetitie in arta, arta ar fi plictisitoare. In schimb, repetitia in arta poate crea si monotonie si haos. Imaginati-va lumea fara repetare si tot ceea ce are de oferit – este aproape imposibil.
