Dislexia este o afectiune care este adesea inteleasa gresit. Oamenii care sufera de dislexie nu sunt mai putin inteligenti decat semenii lor, dar se pot lupta sa obtina acelasi succes sau sa atinga aceleasi repere din cauza tulburarii lor. Dislexia apare atunci cand creierul se lupta sa invete sunete si sa proceseze cuvintele scrise de pe pagina.

Cercetarile au dezmintit teoria potrivit careia dislexia ii determina pe pacienti sa citeasca litere inversate sau sa scrie inapoi si, in schimb, au aratat ca este o tulburare de citire care afecteaza multe aspecte ale invatarii. Dislexia poate fi acomodata in sala de clasa daca este identificata corect, asa ca este important sa cunoastem semnele si simptomele.

Dificultate de pronuntie

Parintii sau profesorii elevilor cu dislexie pot observa ca deseori pronunta gresit cuvintele, chiar daca sunt cuvinte pe care copilul le-a auzit inainte. Ei folosesc adesea sunete incorecte sau inversate, cum ar fi inversarea primei silabe a unei fraze din doua cuvinte. In consecinta, elevii s-ar putea sa nu poata completa spatiile libere din rime sau poezii, deoarece nu sunt in stare sa pronunte corect cuvantul care rimeaza din capul lor. Acest lucru nu inseamna insa ca ei nu cunosc sau nu inteleg cuvantul. Elevii cu dislexie ar putea fi nevoiti sa fie indemnati sa pronunte corect un cuvant, chiar daca il folosesc in mod regulat.

Abilitatea de citire lenta

Unul dintre primele semne de dislexie apare adesea la inceputul scolii primare, cand lectura este punctul central al majoritatii scolilor. Elevii cu dislexie pot sa nu poata citi la fel de repede sau la fel de cuprinzator ca colegii lor. Acest lucru se intampla deoarece creierul se lupta sa proceseze cuvintele si sa le atribuie contextul in acelasi timp, solicitand elevului sa depuna mai multa concentrare decat colegii lor. Ei pot fi usor distrasi atunci cand citesc, partial ca un mecanism de a face fata luptelor lor. Acest lucru nu inseamna ca elevul este incapabil sa citeasca, dar va avea nevoie de indrumare si ajutor suplimentar, mai ales cand citeste cu voce tare.

Dificultate de ortografie

Unul dintre cele mai comune mituri despre dislexie este ca apare atunci cand creierul nu primeste corect semnalele de la ochi si „amesteca” literele dintr-un cuvant. Desi acest lucru nu este adevarat, persoanele cu dislexie se lupta sa scrie corect cuvintele. Probabil de aici a aparut mitul, deoarece adesea amesteca cuvinte simple similare sau inverseaza litere sau sunete in cuvinte mai lungi. Persoanele cu dislexie se lupta adesea si cu omonimele – amestecand cuvinte precum „fii” si „albina” sau „lor” si „acolo”. Ei pot lasa scrisorile in intregime, de asemenea. Practica suplimentara poate ajuta, dar dislexia poate ingreuna elevului sa-si pastreze ortografia corecta pe termen lung.

Abilitati slabe de memorie

La copiii mai mici, abilitatile slabe de memorie pot fi un semn precoce al dislexiei. Nu este neobisnuit ca un copil mic sa pronunte gresit sau sa scrie gresit in mod repetat acelasi cuvant, uneori chiar de mai multe ori in cadrul aceleiasi conversatii sau eseu. Aceasta nu este o forma de ghicire, ci mai degraba o lipsa de abilitati de memorie. Daca un elev cu dislexie scrie acelasi cuvant de douazeci de ori, este foarte probabil sa il scrie corect si incorect in lista lor. De obicei, ei nu observa ca acest lucru s-a intamplat si nu invata din greseala. Aceste lupte se risipesc uneori odata cu varsta, pe masura ce individul dislexic incepe sa se bazeze mai mult pe memorie.

Evitarea sarcinilor scrise

La copiii de varsta scolara cu dislexie, nu este neobisnuit ca acestia sa evite sarcinile scrise. Ei pot incerca sa ascunda sarcinile sau pur si simplu sa amane lucrul la ele pana in ultimul minut din cauza dificultatii si stresului de a finaliza o sarcina scrisa. Acelasi lucru este valabil si pentru temele de matematica si citire. Ca adulti, persoanele cu dislexie se indeparteaza de locurile de munca care necesita cantitati mari de scris sau citit, preferand cariere care utilizeaza constientizarea spatiala si munca practica. Desi dislexia nu afecteaza inteligenta, poate face anumite tipuri de sarcini si locuri de munca mult mai putin dezirabile.

Preferinta pentru vorbire

Indivizii dislexici de toate varstele prefera adesea sa vorbeasca decat sa scrie. In calitate de elev, copiii sunt mai predispusi sa aleaga optiunile vizuale sau vorbite decat cele scrise atunci cand li se ofera posibilitatea de a alege. Daca alegeti intre un raport scris de carte sau o prezentare a unui raport de carte, de exemplu, un student dislexic va alege de obicei prezentarea. Ca adult, se aplica aceeasi preferinta. Adultii cu dislexie sunt mai predispusi sa trimita texte scurte si e-mailuri, intr-un efort de a evita erorile. De asemenea, este mai probabil sa sune sau sa se intalneasca in persoana, atat acasa, cat si la serviciu, decat sa trimita o comunicare scrisa.

Utilizarea datelor memorate

Adultii cu dislexie dezvolta adesea capacitatea de a memora fapte si proceduri, mai degraba decat de a le citi. In loc sa citeasca o reteta dintr-o carte, de exemplu, persoanele dislexice o vor face pur si simplu din memorie. Acest lucru poate duce uneori la erori. Acest lucru este valabil si la locul de munca, unde angajatii cu dislexie nu citesc intotdeauna bine comunicatiile. Pentru cei care sufera de dislexie, bazarea pe datele memorate pare o modalitate de a accelera procesele zilnice, deoarece elimina nevoia de a citi. Cu toate acestea, poate, de asemenea, sa fie mai dificila introducerea modificarilor si actualizarilor in rutina dvs. pe masura ce apar.

Dificultatea de a urma indicatiile

Atat copiii, cat si adultii cu dislexie au adesea dificultati in a urma instructiunile, mai ales daca sunt scrise. Incapacitatea lor de a se concentra adesea duce la omiterea unui pas, ceea ce poate avea rezultate slabe. S-ar putea sa nu citeasca deloc instructiunile. In scoala, acest lucru se manifesta adesea prin note proaste, deoarece elevul nu a reusit sa observe ce cereau indicatiile. Acest lucru este valabil mai ales in situatiile in care studentii au memorat procesul, dar nu reusesc sa observe o schimbare minora in directii – cum ar fi selectarea mai multor raspunsuri atunci cand de obicei ar selecta doar unul. Acesta poate fi un semn de dislexie.

Note slabe

Pentru multi studenti, bilantul lor este cheia pentru intelegerea dislexiei lor. Un student altfel inteligent care primeste note proaste se lupta probabil cu aceasta afectiune. Acest lucru este valabil mai ales daca notele slabe vin la materii care necesita mult citit, cum ar fi engleza, ortografie, limbi straine sau chiar matematica. Daca elevul primeste, in general, note bune la clasele care utilizeaza o multime de invatare practica sau verbala, dar primeste note slabe la clasele bazate pe scris, poate fi timpul sa se consulte cu un specialist daca dislexia este un factor. Tratamentul adecvat poate duce la imbunatatirea notelor, ceea ce va duce adesea la o experienta emotionala mai buna si la scoala.

Incapacitatea de a stapani strategiile de lectura

Dislexia este o afectiune foarte gresit inteleasa, dar toti cercetatorii sunt de acord ca esecul in a stapani strategiile de lectura este unul dintre cele mai comune semne. Cand majoritatea oamenilor citesc, ei descompun cuvintele in prefixe si sufixe si aplica context cuvintelor care ar putea fi confuze de la sine. Persoanele cu dislexie nu pot face acest lucru cu usurinta si, ca urmare, le ia mai mult timp pentru a citi si intelege informatiile. In timp ce majoritatea oamenilor pronunta corect cuvintele in cap in timp ce citesc, cei cu dislexie se pot impiedica de pronuntii sau pot inlocui cuvinte care nu exista, modificandu-si intelegerea cuvintelor. Acest lucru poate fi foarte frustrant pentru ei, asa ca este important sa aveti rabdare pe masura ce invata.