Guvernul de la Atena a anuntat ca, incepand cu 1 noiembrie, va opera noi reduceri in cazul pensiilor mai mari de 1.200 de euro pe luna, va trimite in somaj tehnic 30.000 de salariati din sectorul public pana la sfarsitul acestui an si va reduce pragul minim de impozitare la 5.000 de euro, potrivit unui comunicat difuzat de consiliul de ministri si citat de AFP.
Executivul grec a mai promis si o grila de salarizare unica pentru functiile din sectorul public, o reforma a administratiei fiscale, precum si accelerarea privatizarilor in vederea reducerii datoriei tarii.
Obiectivul Greciei este acela de a convinge Troika, adica Fondul Monetar International (FMI), Banca Centrala Europeana (BCE) si Comisia Europeana, sa ii acorde cea de-a sasea transa din imprumutul aprobat in mai 2010, fara care statul elen ar intra in incapacitate de plata in luna octombrie.
Insa noile masuri de austeritate au provocat din nou nemultumirea populatiei. Astfel, la apelul lansat de sindicatul comunist Pame, in seara zilei de 21 septembrie a avut loc o manifestatie antiausteritate pe strazile Atenei, care pe 22 septembrie va fi privata de orice tip de transport.
In plus, pe 5 octombrie, intregul sector public va intra in greva, iar pe 19 octombrie este prevazuta o greva generala ce va dura 24 de ore.
Situatia a fost agravata de anuntul bancii centrale americane (Federal Reserve) de a-si accentua sprijinul acordat cresterii, care a dus automat la scaderea Burselor americana si europene: indicele Dow Jones a pierdut 2,49%, indicele Nasdaq 2,01%, Bursa de la Paris a pierdut 1,62%, cea de la Londra 1,40%, cea de la Frankfurt 2,47%, cea de la Madrid 1,82%, iar cea de la Milano 1,65%.
Si BCE a facut un gest in plus pentru a ajuta bancile din zona euro sa se aprovizioneze cu lichiditati, anuntand ca, de la 1 ianuarie 2012, va relaxa conditiile in functie de care institutiile financiare pot imprumuta bani.
Acest anunt nu a reusit sa calmeze ingrijorarile bancilor din zona euro, care sunt inca dependente de FMI, Fondul estimand chiar ca “anumite banci europene au nevoie urgenta sa isi majoreze nivelul de fonduri proprii”.
In acest sens, FMI le sugereaza sa recurga la Fondul European de Stabilitate Financiara (FESF), creat in luna mai a anului trecut si care emite datorie incepand cu luna ianuarie a acestui an.
Desi initial era destinat doar sa le ofere lichiditati tarilor din zona euro aflate in dificultate, FESF poate, incepand cu 21 iulie, sa vina in ajutorul recapitalizarii bancilor prin intermediul guvernelor.
Potrivit estimarilor FMI, criza datoriei a costat institutiile bancare din Uniunea Europeana aproximativ 200 de miliarde de euro.
Modul in care va fi rezolvata problema Greciei va pecetlui soarta mai multor tari din zona euro (Italia, Spania, Portugalia si Irlanda), ale caror finante publice sunt extrem de fragile.
“Rezolvarea cazului Greciei este hotaratoare. Daca Grecia este lasata de capul ei, investitorilor li se transmite urmatorul semnal: cand apare o problema in zona euro, vine falimentul”, a atras atentia Cedric Thellier, economist al Natixis.
De altfel, speculatorii ar putea “pune presiuni asupra altor tari, precum Portugalia, Irlanda, Spania sau Italia”, iar un faliment al Italiei, care este a treia economie a zonei euro, “ar insemna prabusirea uniunii monetare”, a evidentiat Thellier.
Portugalia a anuntat, inca de pe 20 septembrie, ca un faliment al Greciei ar obliga guvernul de la Lisabona sa solicite un nou ajutor financiar international.
