De cand a fost facuta publica o imagine a actorului Billy Porter interpretand Fab G, zana nasa a noii versiuni cinematografice a basmului „Cenusareasa” – un film care marcheaza debutul Camilei Cabello pe marele ecran – retelele sociale au fost impartite. Pe de o parte, sunt mesajele celor care sustin noua figura a basmului si, pe de alta parte, cei care prefera imaginea clasica a nasei.
„Eu voi fi cel ciudat, dar nu vad problema. Asa cum nu vad o problema in schimbarea sexului si rasei personajelor daca povestea nu are de suferit”, spune un utilizator de Twitter. „Daca vorbim de egalitate si respect, de ce nu-l respecta pe autor si nu-l lasa asa cum a scris povestea Cenusareasa???”, se intreaba pe aceeasi retea de socializare. Cine are dreptate?
Zana nasa
In povestile pentru copii, o zana nasa este un personaj cu puteri magice care actioneaza ca mentor sau parinte pentru cineva. In cartea sa „Psyhoanalysis of Fairy Tales”, psihologul de origine austriaca, Bruno Bettelheim, a analizat si a propus ca zana nasa ar fi alter ego-ul mamei. „Multi copii au uneori nevoie sa disocieze imaginea parintilor lor in subiectul dublu binevoitor [zana nasa] si cel amenintator [mama vitrega], pentru a se simti mai protejati cu cel dintai […]. Basmele indica faptul ca, ascunsa undeva, zana nasa vegheaza la soarta copilului, gata sa-si foloseasca puterile atunci cand este nevoie. Povestea ii spune copilului ca, ‘desi exista vrajitoare, nu uita ca exista si zane bune, care sunt mult mai puternice’”. O abordare interesanta si una care probabil explica imaginea pe care am avut-o despre zana nasa pana astazi: aceea de femeie buna, dulce, buna si zambitoare.
Dar Bettelheim mai spune in celebrul sau titlu, ca basmele (print, printese, nase) invata foarte putin despre conditiile specifice ale vietii in societatea moderna de masa; „Aceste povesti au fost create cu mult inainte ca ea sa apara. […] Fiind expus, in fiecare moment al vietii sale, societatii in care traieste, copilul va invata, fara indoiala, sa concureze cu conditiile acesteia, presupunand ca resursele sale interne ii permit […]”.
Cu siguranta, vremurile s-au schimbat. Clasicii lui Hans Christian Andersen, fratii Grimm sau Charles Perrault le-au aratat copiilor o lume in care rolurile femeilor si barbatilor erau diferite, pentru ca corespundeau unui alt timp decat cel in care traim astazi. Noii autori de literatura pentru copii, precum si noile versiuni cinematografice ale povestilor clasice, abordeaza alte tipuri de probleme legate de valorile care ar trebui sa predomine in societatea noastra actuala, precum respectul fata de ceilalti, mediul inconjurator, solidaritatea sau prietenia. In aceste concepte se incadreaza zana nasa a lui Billy Porter. Un personaj fictiv, in caz ca cineva a uitat.
Billy Porter
Porter, in varsta de 51 de ani, este un actor si cantaret american care joaca in mod regulat pe Broadway. A primit diverse premii, inclusiv premiul Tony pentru cel mai bun actor principal intr-un muzical pentru rolul Lola din „Kinky Boots” (2013), Grammy pentru cel mai bun album muzical de teatru, de asemenea pentru „Kinky Boots” (2014) si Primetime Emmy pentru cel mai bun actor intr-un serial drama pentru rolul principal din „Pose” (2019). Porter este, de asemenea, un activist in tara sa pentru drepturile comunitatii LGBTI si ale afro-americanilor si o icoana a modei.
Anul trecut, intr-un interviu pentru CBS News, inainte de filmarile „Cenusareasa”, Porter a avansat „prezentam acest rol fara gen, sau cel putin asa ii dau viata. Si cred ca este un lucru foarte puternic.” Dupa aceste cuvinte, actorul a subliniat ca, desi povestea este una clasica, este si un basm pentru un public nou. „Cred ca generatia actuala este cu adevarat pregatita. Copiii sunt gata. Adultii sunt cei care opresc aceste lucruri”. Si a incheiat acea conversatie cu o fraza pe care Kay Cannon, regizor si co-scenarist al remake-ului Cenusareasa, a pronuntat-o, de asemenea, „magia nu are gen”.
Cenusareasa pe ecran
Primul film al povestii de Charles Perrault dateaza din 1950 si a fost o versiune animata produsa de Walt Disney Studios. Au urmat o duzina de adaptari in care zana nasa era aproape intotdeauna o femeie indesata, blonda, alba. Una dintre putinele exceptii a fost „Cenusareasa lui Rodgers & Hammerstein” (1997), un musical produs de Walt Disney Television in care Whitney Houston a jucat rolul primei zane negre si a prezentat o distributie diversa din punct de vedere rasial. De asemenea, evidentiaza „Cinderella Forever” (1998), cu Drew Barrymore, unul dintre cele mai mari incasari de filme despre povestea fetei cu papucul de sticla pierdut, si „Into the Woods” (2014), un film cu Anna Hendrick, unde s-a renuntat si la personajul magic.
In 2015, a fost lansat „Cenusareasa”, penultima versiune a clasicului pentru copii in care Helena Bonham Carter a interpretat-o pe simpatica zana nasa. Si asa ajungem la actualul „Cenusareasa”, una dintre putinele adaptari care nu este produsa de Disney, ci de Columbia Pictures si Fulwell 73. Acest film a luat nastere dintr-o idee originala a actorului, comediantului si gazdei britanic James Corden care a ambientat pentru a introduce schimbari semnificative fata de alte versiuni ale povestii. Dovada in acest sens sunt personajele reinnoite, atat cel al protagonistului, cat si cel al zanei.
Distributia „Cenusareasa”, in frunte cu Camila Cabello, in rolul Cenusareasa si Billy Porter, in rolul zanei nase, Fab G, il are si pe Nicholas Galitzine, ca print; Minnie Driver si Pierce Brosnan, ca regi; iar Idina Menzel, ca mama vitrega. Filmul va fi lansat in septembrie pe Amazon Prime.
