Un scriitor celebru, aflat la o intalnire literara unde se discuta propriile sale carti, isi construieste din figurile prezente in sala perso­na­je – iata, pe scurt, drama epica a romanului lui Amos Oz.Cartea poate fi comandata online pe site-ul Coltul Colectionarului.

Un tanar imberb devine Poe­tul nefericit; un domn cu mutra so­bra devine Edu­catorul con­ser­­vator; actrita care citeste din cartile Scriitorului de­vine Veverita, o aventura de o noapte s.a. Intre personaje se sta­bilesc relatii ad-hoc, de tipul sot-amant-fiu-vecin. Intregul joc are loc in mintea Scriitorului, obsedat de cateva intrebari de categorie grea: “Ce rol au povestile tale? Cui folosesc? Cine are nevoie, daca imi permiteti sa intreb, de fanteziile ta­le?”.

Pe planul naratiunii, romanul este un joc de oglinzi care nu duce nicaieri. In buna traditie post­mo­derna, povestile ajung in cate o fundatura, se reiau din alt punct, alcatuind o tesatura fara intriga si fara consecinte. Raman me­mora­bile, din acest “carnetel de incer­cari”, cateva scene erotice a la Amos Oz (ro­ma­nul chiar a fost nominalizat la un premiu pentru “descrieri se­xu­ale redun­dante”, insa gusturile difera) si cateva figuri-tip din pei­sajul uman al Is­ra­­elului con­temporan. Versurile unui poet nationalist numit Tzfo­nia Beit-Halahmi, des­cris drept o figura idealista si be­nigna, autorul presupus al unei ru­brici intitulate “Rime despre viata si moarte”, de­vin un laitmotiv al romanului. Si sursa de inspiratie a titlului cartii.

Pe planul reflectiei, Scriitorul incearca sa raspunda la intrebarea aceea foarte grea: la ce bun sa scrii “des­pre lucruri care exista?”. Exis­ta un raspuns complet, pentru care va trebui sa cititi intreaga carte, dar si unul partial si mult mai putin sa­tisfacator: pentru ca scri­­­i­to­rii nu se pot abtine de la asta, chiar daca, uneori, risca sa fie luati, din pri­cina a­ces­tei inde­let­niciri, peste picior. 

Cine a fost Amos Oz 

Amos Oz a fost unul dintre cei mai mari autori ai Israelului – un romancier, eseist, activist politic, intelectual si soldat. Un copil al evreiei europene, scriitorul israelian Amos Oz , care a murit la 79 de ani, a devenit tatal unei literaturi ebraice in care personalul si publicul s-au suprapus. Oz a fost proeminent ca sustinator al acordurilor de pace din Oslo din anii 1990 si in dezbaterile care au urmat. 

Imaginea publica a lui Oz nu a fost doar cea a unui mare scriitor ebraic, ci a unui autor-politician. El a recunoscut ca a facut parte dintr-o „traditie iudeo-slavona”, unde este de asteptat ca scriitorii sa fie profeti pentru poporul lor. Tanjea dupa o solutie cu doua state . „Va veni, toata lumea stie ca va veni”, a spus el in 2004. „Intrebarea este cand”. Recunoscand mereu dorinta de suveranitate a palestinienilor, el a intrebat: „De ce nu putem divorta doar ca cehii si slovacii. Fara sange? ”In 2004 a publicat Help Us to Divorce .

Oz a avut parte de o simpatie literara si personala uriasa. Dintre toti colegii sai artistici, el a fost cel mai fotogen si a castigat admiratori ai tuturor generatiilor. Ranit in razboaiele din 1967 si 1971, a fost cel mai iubit peacenik al Israelului. La Kibbutz Hulda, unde a locuit mai mult de 30 de ani, si-a invatat politica socialista. Colegii sai kibbutzniks au inspirat multe dintre personajele din cartile sale.