Nepalul a ordonat o revizuire a intregii proceduri de salvare a elicopterului pe varfuri, dupa ce a descoperit o inselatorie de mai multe milioane de dolari in care alpinistii au fost fortati, uneori chiar prin contaminarea alimentelor, sa coboare munti intr-unul dintre acele zboruri scumpe.
Escrocheria se desfasoara de mai bine de cinci ani, potrivit datelor din industria asigurarilor, si a provocat cel putin un deces inutil. Au fost implicate zeci de companii de elicoptere, touroperatori, hoteluri si spitale.
Potrivit unei investigatii guvernamentale nepaleze, mii de alpinisti au fost fortati sa abandoneze ascensiunea la primul semn de boala pentru a face plimbari costisitoare cu elicopterul la spitale private. Se presupune ca facturile au fost incasate de companiile de asigurari. Lantul de mita includea ghizii de alpinism, hotelurile si uneori si alpinistii.
Potrivit cercetarilor de asigurari, au existat deja peste 1.600 de salvari de elicoptere in acest an si una din trei a fost o frauda. Acestia estimeaza ca costul pentru asiguratori s-a ridicat la aproximativ trei milioane si jumatate de euro.
Mai multe companii internationale de asigurari au amenintat ca vor parasi Nepal daca guvernul nu actioneaza. Duminica, Ministerul Turismului din Nepal a emis noi directive pentru companiile de elicoptere, operatorii de trekking si spitalele cu facturi de rascumparare pentru a le transmite unui nou comitet guvernamental in termen de 10 zile de la data emiterii.
De asemenea, au fost luate masuri legale inca nespecificate impotriva a 15 companii nepaleze acuzate de spitalizari sau evacuari inutile. Potrivit unor surse apropiate anchetei, in urmatoarele luni vor fi mai multe firme aflate in ancheta.
„A devenit destul de agresiv”
In iunie, Danny Kaine se afla la jumatatea drumului sau de cinci zile catre tabara de baza Everest cand i-a spus ghidului sau ca il doare capul. „Imediat mi-a spus „avem nevoie de un medic, trebuie sa te scoatem de aici””, spune alpinist britanic cu experienta. „A devenit foarte agresiv”.
Kaine a fost transportat cu avionul la un spital privat din Kathmandu, unde a fost supus unei serii de teste. „Factura finala a fost de 12.800 de dolari. Din cauza unei dureri de cap”, spune el. „Ar fi fost suficient sa luati cateva ibuprofen”.
Ceea ce nu stia compania de alpinism era ca Kaine fusese angajat de trei asiguratori pentru a incerca sa inteleaga de ce 2017 fusese cel mai scump an din istoria companiilor.
Potrivit lui Kaine, popularitatea tot mai mare a piscurilor celebre din Nepal si atractia Muntelui Everest au dat nastere la o proliferare de companii de trekking care ofera urcari pe fundul stancii. „Majoritatea companiilor de alpinism implicate in frauda percep mult mai putin decat cele legitime, poate 500 de dolari pentru o calatorie care valoreaza de fapt 1.000 de dolari”, spune Kaine, care lucreaza pentru compania de asistenta medicala Traveler Assist. „Ei pierd bani la fiecare calatorie si trebuie sa compenseze.”
Kaine spune ca a descoperit calatori cu buget redus platind 500 de dolari pentru a merge in tabara de baza Everest doar pentru a gasi companii de alpinism care ofera 750 de dolari pentru a pretinde ca se imbolnavesc si sa fie evacuati cu elicopterul la sosire.
„Compania de elicoptere plateste companiei de trekking 2.000 de dolari drept comision, dar apoi ii recupereaza pentru banii pe care spitalul ii da in schimbul primirii pacientilor straini care sunt la randul lor supusi unor tratamente excesive, astfel incat spitalul taxeaza mai mult de la asigurator”, explica. Kaine. „Exista bani la toate nivelurile.”
Intr-o investigatie inceputa in iunie, guvernul nepalez a gasit dovezi ca ghizii au pus bicarbonat de sodiu in mancarea pe care le-au oferit turistilor, dandu-le diaree si creand scuza perfecta pentru a zbura de pe munte. „Am auzit de cazuri in care i-au imbolnavit in mod deliberat pe turisti”, a declarat oficialul responsabil de ancheta, Prakash Sharma Dhakal, agentiei AFP la inceputul lunii august. „In cercetarea noastra, am gasit marje de profit de pana la 63% in unele companii si spitale au emis facturi de pana la sase milioane de rupii [aproximativ 45.000 de euro]”.
Importanta Instagramului
Potrivit managerului companiei de asigurari True Traveler, Tim Riley, problema a inceput in jurul anului 2010, cand companiile de salvare au inceput sa investeasca in elicoptere. „Trebuie sa-si recupereze banii”, explica el.
Compania sa vinde, de asemenea, asigurari turistilor care urca pe Muntele Kilimanjaro, cel mai inalt varf din Africa. In opt ani acolo, a trebuit sa plateasca o singura data pentru salvarea cu elicopterul. „In Nepal anul trecut am acoperit aproximativ 40 de salvari si chiar si asta este mai putin decat anii precedenti”, spune el. „In 2013 am avut sase salvari intr-un weekend”.
In opinia sa, inselatoria este un simptom al popularitatii tot mai mari a vacantelor de alpinism in Nepal. Potrivit acestuia, are legatura cu proliferarea fotografiilor pe retelele de socializare care arata frumusetea culmurilor si le fac sa para accesibile. „Acum cinci sau zece ani, oamenii nu credeau ca Nepal sau Everest sunt posibile”, spune el. „Instagram joaca un rol important in asta; in ultimii cinci ani, cu 20% pana la 30% mai multe asigurari de calatorie sunt vandute in fiecare an pentru Nepal.”
In 2017, s-au eliberat 373 de permise pentru strainii care doreau sa urce pe Everest din partea nepaleze, starnind temeri de supraaglomerare periculoasa pe munte. Alpinistii veterani se plang ca in ultimul deceniu companiile low-cost au inundat piata, atragand alpinisti neexperimentati si reducand costurile privind siguranta si echipamentul.
