Parlamentarii romani s-au trezit la finalul lunii aprilie cu un val de petitii de la companii si asociatii chineze, toate fiind indreptate impotriva Legii privind securitatea retelelor 5G, potrivit unor documente obtinute de HotNews.ro. Prima companie care a scris parlamentarilor este Huawei, care se simte direct amenintata de actuala forma a proiectului. Dupa Huawei, au intrat in jocul petitiilor companii chineze din alte domenii si asociatii. Toate sustin, chiar si cele din alimentatie si constructii, ca vor fi afectate de Legea 5G si cer amanarea adoptarii actului, pe motiv ca trebuie introduse criterii tehnice privind riscurile cibernetice.

Introducerea de criterii tehnice ar obliga Romania sa notifice Comisia Europeana si aplicarea Directivei UE 2015/1535. Acum, in conditiile in care legea nu prevede criterii tehnice, Romania nu are obligatia de a notifica autoritatile de la Bruxelles.

Interesant este ca pe fondul acestui lobby puternic, Claudiu Nasui, ministrul economiei, a cerut Parlamentului, pe 27 aprilie, amanarea dezbaterilor in ceea ce priveste adoptarea Legii pentru retelele 5G, motivand ca Executivul nu ar fi respectat toti pasii procedurali, inainte de trimiterea in Legislativ, si ca trebuie notificata Comisia Europeana. Premierul Florin Citu s-a declarat, joi, surprins de gestul ministrului Economiei Claudiu Nasui. Ulterior, Nasui a revenit spunand ca a discutat cu premierul si sustine “fara echivoc legea 5G trimisa de Guvern in Parlament”.

Nasui a facut solicitarea catre Parlament si in conditiile in care nu a avut nimic de obiectat cand legea a fost discutata in CSAT pe 7 aprilie si nici pe 15 aprilie cand a fost aprobata in Guvern.

In plus, tema notificarii Comisiei Europene a fost dezbatuta anul trecut, iar la nivel interministerial s-a stabilit ca nu este necesara o notificare.

Mai mult, Claudiu Nasui recunoaste, in scrisoarea catre Parlament, ca a primit mesaje de atentionare din partea operatorilor economici.

Claudiu Nasui nu s-ar fi consultat cu nimeni din Guvern, nici macar cu initiatorii legii si colegii sai de partid inainte de a cere amanarea dezbaterilor in Parlament, sustin sursele HotNews.ro.

Potrivit surselor HotNews.ro, forma actuala a proiectul de lege 5G a fost stabilita de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii condus de Catalin Drula (USR-PLUS) si Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, condus de Ciprian Teleman (USR-PLUS). Ulterior a fost adoptat de Guvern si trimis spre aprobare in procedura de urgenta in Parlament.

Dar ce solicita companiile chineze prin scrisorile transmise parlamentarilor?

Principala solicitare in toate adresele si petitiile este amanarea procesului de adoptare a legii pentru stabilirea unor standarde tehnice clare referitoare la securitatea cibernetica, si nu pe criterii politice cum ar arata acum proiectul de lege.

Ca justificare, unele companii vin cu motive nepotrivite domeniilor in care activeaza.

O firma chineza care vinde produse alimentare spune ca vor fi afectati clientii sai, insa nu explica si cum ar fi posibil sa aiba impact Legea 5G asupra unor persoane care cumpara mancare.

Alta firma care vinde materiale de constructii afirma ca va fi ingustata sfera persoanelor carora le poate furniza produse si servicii. Iar este neclar de ce ar avea Legea 5G un asemenea impact.

O asociatie a oamenilor de afaceri din Henan ameninta cu plecarea firmelor chineze din tara daca este exclusa o companie de pe piata romaneasca. Cel mai probabil compania la care se refera este Huawei. Asociatia mai sustine ca “se pierd talentele de top, care vor pleca in alte tari pentru oportunitati mai bune”.

Huawei spune ca nu este o amenintare la adresa securitatii cibernetice a Romaniei

Chinezii de la Huawei au fost primii care au adresat in data de 22 aprilie 2021 catre Comisia de Industrii si Servicii din Parlament o serie de observatii si propuneri de modificare a proiectului de lege 5G.

Principala solicitare este amanarea procesului de adoptare a legii si stabilirea unor standarde tehnice clare, nu aplicarea pe criterii politice.

Astfel, Huawei Technologies SRL spune ca “intelege importanta securitatii cibernetice, dar ca nu ar fi o amenintare pentru securitatea cibernetica a Romaniei.

“Huawei nu este o amenintare la adresa securitatii cibernetice a Romaniei, ci un producator important si contribuitor la asigurarea securitatii cibernetice”, sustine compania.

In al doilea rand, Huawei afirma ca “daca proiectul de lege 5G va fi adoptat fara modificari adecvate, acesta va impiedica in mod grav dezvoltarea 5G a Romaniei si va duce la pierderea competitivitatii nationale in era digitala si la pierderi directe in economie de 2,56 miliarde de euro, iar indirecte de 4,67 miliarde de euro.

“Fiind o tehnologie de comunicatii de ultima generatie cu latime de banda ultra-inalta si latenta ultra-low, 5G nu numai ca ofera retele de mare viteza pentru oamenii obisnuiti, dar permite, de asemenea, revolutia industriala digitala intr-o gama larga de domenii de activitate”.

In al treilea rand, Huawei reclama faptul ca in procedura consultarii publice, operatorii, asociatiile, furnizorii de echipamente si consumatorii au facut observatii la proiectul legii 5G care nu au fost luate in considerare.

“In procedura avizului inter-institutional, Ministerul Justitiei, Comisia (n.a Consiliul) Concurentei, Comitetul Economic si Social si Consiliul Legislativ au formulat preocupari si critici la adresa proiectului de lege. Acestia au convenit ca proiectul de 5G nu respecta dispozitiile setului de instrumente 5G al UE, si anume ca nu sunt incluse criterii tehnice si obiective si nu exista clasificarea activelor de retea in componente critice si necritice”, sustine Huawei.

In al patrulea rand, Huawei solicita Comisiilor permanente din Parlament sa invite, la dezbateri, in mod oficial, operatorii, furnizorii de echipamente, asociatii si consumatori.

“Din aceasta perspectiva, ar trebui analizata si posibilitatea prelungirii perioadei pentru elaborarea raportului asupra proiectului de lege”.

Ce modificari de continut la proiectul de lege 5G solicita Huawei:

1) Sa se faca referire la setul de instrumente 5G al UE si la practicile legislative ale altor tari membre UE (ex: Germania si Finlanda), sa se reduca domeniul de aplicare la secventa sensibila si anume reteaua centrala 5G.

2) Sa se gestioneze riscuri de securitate cibernetica prin mijloace tehnice, iar aceasta formula a fost pe deplin verificata in tarile membre UE. De exemplu, Germania si Finlanda au introdus standarde tehnice (cum ar fi standardul NESAS al GSMA) in legislatia relevanta a tarilor respective (in Germania: Legea IT 2.0; Finlanda: Legea telecomunicatiilor).

O firma chineza care vinde produse alimentare spune ca vor fi afectati clientii sai

Chung K-Food SRL a trimis o petitie, pe data de 28 aprilie, catre toate comisiile din Camera Deputatilor. Prin aceasta scrisoare, aceasta firma chineza care se ocupa de vanzarea de produse alimentare a reclamat “neregularitatile procedurii parlamentare privind Proiectul de Lege”.

Chung K-Food a solicitat si participarea la lucrarile comisiilor permanente, avand in vedere printre altele si “impactul pe care Proiectul de Lege il poate avea atat asupra furnizorilor de retele si servicii de comunicatii electronice, cat si asupra consumatorilor, clientii subscrisei”. Din text nu reiese clar cum ar putea Legea 5G sa afecteze clientii firmei care vinde produse alimentare.

Chung K-Food sustine ca este posibil ca, in conditiile in care unul sau mai multi furnizori de echipamente de comunicatii electronice nu primesc autorizarea prevazuta de lege, pretul de achizitie a acestor echipamente sa creasca, aspect ce se poate reflecta si in pretul achitat de consumatorul final.