Aproximativ doua sute de mii de oameni dezvolta schizofrenie in fiecare an. Schizofrenia nu este vindecabila. Cu toate acestea, un terapeut o poate trata cu consiliere, medicamente si alte servicii de ingrijire. Schizofrenia poate include o varietate de simptome.

Simptomele comune includ retragerea din viata de zi cu zi si perceptiile ireale. Conditia implica distrugerea gandurilor unei persoane, a emotiilor si a comportamentului acesteia. Pacientii cu schizofrenie pot avea dificultati in a merge la scoala si a-si mentine o profesie.

Genetica

Schizofrenia poate fi ereditara. In general, un terapeut va discuta istoricul familial si afectiunile medicale ereditare atunci cand banuieste ca un pacient ar putea prezenta simptome de schizofrenie. Mai avem de descoperit daca o anumita gena poate contribui la o probabilitate crescuta de a dezvolta schizofrenie. Cu toate acestea, cercetarile arata ca genetica poate juca un rol in cine are mai multe sanse de a dezvolta schizofrenie sau alte boli mentale similare care produc halucinatii sau determina persoana care sufera sa se separe de realitate. Doar pentru ca un membru al familiei are schizofrenie, nu este niciodata sigur ca cineva din grupul genetic va suferi de ea.

Mediul timpuriu

Cercetarile arata ca o persoana cu schizofrenie poate fi afectata de situatii din primele etape ale vietii care o fac mai predispusa la dezvoltarea schizofreniei pe masura ce imbatraneste. Cand un copil mic a avut mai multe boli virale, acest lucru poate afecta si modul in care se dezvolta creierul. Acest lucru poate lasa pacientul vulnerabil la dezvoltarea unei boli mintale asociate cu psihoza, schizofrenie si tulburari bipolare. Faptul ca copilul primeste terapie pentru orice probleme de comportament in timpul dezvoltarii timpurii nu s-a dovedit sa afecteze sansele lor de a avea schizofrenie.

Defecte chimice

Pe masura ce se creeaza mai multe teste de-a lungul anilor pentru a testa defecte chimice ale creierului, astfel de defecte au o atribuire schizofreniei. Acestea au fost adesea notate ca o posibila cauza a acestei boli mintale care modifica mintea. Neurotransmitatorii creierului, care sunt cheia comunicarii celulelor nervoase, au fost de multa vreme legati de schizofrenie. Daca exista un fel de dezechilibru cu comunicarea in creier, atunci pacientul poate fi mai vulnerabil la schizofrenie decat un individ care prezinta comunicari normale ale creierului.

Anomalii fizice in creier

Tehnologia neuroimagistica a facut mult mai usor pentru oamenii de stiinta si cercetatori sa studieze creierul si functiile acestuia. A fost deosebit de iluminator cand vine vorba de structura creierului si de modul in care acesta poate afecta multe componente diferite. Tehnologia neuroimagistica a demonstrat ca creierul unei persoane sanatoase arata diferit de cel al creierului unei persoane care sufera de schizofrenie. Creierul pacientilor cu schizofrenie prezinta adesea mai multa materie cenusie, cavitati pline cu fluide in apropierea centrului creierului si zone care prezinta o activitate dramatic mai mica sau mai mare decat cea a creierului normal.

Factori sociali

Cercetatorii, oamenii de stiinta si cei implicati in psihologie si psihiatrie au descoperit ca o alta cauza a schizofreniei poate fi factorii sociali variati din viata pacientului. Aceasta poate include disfunctionalitati in interactiunea lor cu parintii, fratii si oamenii in pozitii de autoritate. Schizofrenia poate afecta performanta la locul de munca. De asemenea, poate afecta relatiile romantice si prieteniile.

Dezvoltarea fetala

Cercetarile incep sa arate ca stresul in timpul dezvoltarii fetale ar putea fi, de asemenea, o cauza a schizofreniei si a altor boli psihice similare. Inanitia intrauterina sau restrictia de crestere pot face ca fatul sa nu isi atinga potentialul de crestere. Acest lucru poate cauza o serie de probleme, inclusiv probleme in modul in care functioneaza creierul. Bolile pe care mama le are in timpul sarcinii, cum ar fi o infectie virala, pot face, de asemenea, copilul nenascut mai predispus la schizofrenie in viata de adult. Alti factori pot include, de asemenea, travaliul prematur si pierderea de oxigen.

Consumul de droguri

Studiile au aratat ca abuzul de droguri poate avea un impact dramatic asupra riscului unei persoane de a dezvolta boli mintale. Daca o persoana are deja factori de risc care o fac mai susceptibila la dezvoltarea schizofreniei, numeroase droguri recreative pot creste riscul dezvoltarii schizofreniei.

Stres

Cercetarile au aratat ca stresul poate fi strans legat de schizofrenie. Cu toate acestea, nu se stie daca stresul declanseaza de fapt boala mintala sau daca pur si simplu „se trezeste” dintr-o stare asemanatoare cu o stare latenta. Schimbarile majore si dramatice ale vietii par sa fie declansatorii cheie. De exemplu, acestea pot include pierderea unei persoane dragi, nevoia de a-si schimba locul de munca si sfarsitul unei relatii semnificative. Nu a fost observat daca un pacient care cauta tratament in timpul unui eveniment traumatic este mai putin probabil sa dezvolte o boala mintala precum schizofrenia.

Abuz

Studii recente arata o legatura intre abuz si schizofrenie. Acest abuz poate fi fie emotional, fie fizic. Se pare ca are un impact mai mare atunci cand apare in timpul dezvoltarii timpurii a copilariei. Cu toate acestea, orice tip de abuz care are loc in orice etapa a vietii poate fi un declansator pentru persoanele care sunt deja susceptibile de a dezvolta schizofrenie.

Nutritie slaba

Alimentatia deficitara nu este o cauza directa a schizofreniei. Cu toate acestea, atunci cand este cuplat cu alti factori, poate crea un mediu care poate duce la dezvoltarea unui numar de afectiuni de sanatate mintala, inclusiv schizofrenia. Studiile au aratat ca malnutritia poate afecta in mod direct creierul si functiile acestuia, ceea ce poate duce la un efect de durata. Alimentatia deficitara este deosebit de daunatoare atunci cand apare in timpul copilariei timpurii.